Totul despre anxietate

Ultima actualizare în Marţi, 30 Noiembrie 1999 00:00 Scris de Laura Saed Miercuri, 20 Ianuarie 2010 12:08

Anxietatea este un simtamânt de teama fara obiect, frica nedeslusita, cauzat de anticiparea unui pericol, care poate fi intern sau extern, însotit de semene somatice. Se diferentiaza de frica prin faptul ca aceasta este un raspuns la o cauza cunoscuta (“teama de obiect”). Ca semene si simptome exista o paleta întreaga, din care se pot enumera: tremor, tresariri musculare, dureri lombare, cefalee, tensiune musculara, dispnee(greutate în respiratie), roseata si paloare, tahicardie(accelerarea anormala a batailior inimi), palpitatii, transpiratii, mâini reci, diaree, uscaciunea gurii, urinat frecvent, dificultati de deglutitie, senzatie de frica, dificultati de concentrare, insomnie, libido crescut, globus (nod în gât), tulburari stomacale (’’fluturi în stomac’’).

Când apare aceasta tulburare de anxietate?

Cauzele sunt diverse, dar le putem asocia cu o serie de evenimente sau activitati care au loc în viata noastra, evenimente si activitati, care se petrec zilnic (cum ar fi activitatea pe care o desfasuram la lucru, acasa, sau la scoala).
Mai bine spus aceasta tulburare apare la prima vedere fara nici un motiv, dar în decursul unui proces psihoterapeutic cauza sau cauzele declansatoare ies la suprafata mai devreme sau mai târziu, iar cu ajutorul psihoterapeutului pacientul le poate înteleage, poate trai cu ele ceea ce duce spre starea de normalitate pe care o traia acesta înainte de declansarea evenimentului neplacut.

Putem sa asociem starea de anxietate cu anotimpul primavara?

Este o întrebare interesanta, la care va pot raspunde ca putem asocia starea de anxietate cu orice anotimp, dar primavara, odata cu natura care se trezeste la viata, simturile noastre se trezesc si ele, lucru care ne face pe noi sa fim mai sensibili, mai vulnerabili, mai deschisi la tot ceea ce se întâmpla în jurul nostru. Mai ales daca din diferite motive nu putem sa participam la spectacolul naturii, spectacol din care facem parte, sau ar trebui sa facem parte.

Tocmai de aceea un eveniment neplacut care are loc în viata noastra, poate declansa o tulburare de anxietate. Spre exemplu la locul de munca o activitate pe care nu reusim sa o ducem la finalizare în timpul acordat (la bun sfârsit), ne face sa ne punem o serie de întrebari (de genul: ce o sa zica colegii despre mine?, ce o sa spuna seful?, ce masuri o sa ia? etc), întrebari care dau nastere gândurilor negative legate de posibile neplaceri, probleme, primejdii, ceea ce ne scoate pur si simplu din normalitatea pe care o traim.

Tocmai de aceea, persoana care dezvolta o tulburare anxioasa, traieste o încordare continua, se simte permanent amenintata, devine nervoasa si de multe ori nici nu realizeaza ce o sperie atât de tare.

Dar, nu trebuie sa confundam aceste stari anxioase cu cauzele medicale si neurologice ale anxietatii.

În urma tulburarilor neurologice: neoplasmelor cerebrale, traumatismelor cerebrale, migrenei, encefalitei, sclerozei multiple, epilepsiei; conditiilor sistemice: bolilor cardio-vasculare, anemie, insuficienta pulmonara; perturbari endocrine: disfunctie hipofizara, disfunctie tiroidiana, disfunctie suprarenala; tulburari inflamatorii: lupus eritematos, artrita reumatoida; stari deficitare: deficienta de vit B12, pelagra; diverse: hipoglicemie, neoplazii sistemice, sindrom premenstrual, boli febrile si infectii cornice; conditii toxice: sevraj alcoolic sau post-droguri, penicilina, mercur, arsenic, fosfor etc., apar stari anxioase.

Psihoterapii potrivite in cazul anxietatii

Cand apar simptome ale anxietatii, intrebarea care se pune cel mai frecvent este aceea: sa merg la psihiatru sau la psiholog? Din punctual meu de vedere nu are nici o importanta. Daca este o forma a anxietatii care trebuie tratata si medicamentos, psihoterapeutul va trimite pacientul la psihiatru, pt ca rezultatul terapiei sa fie unul favorabil; si invers, un psihiatru care prescrie un tratament medicamentos va trimite pacientul la psihoterapeut pentru a face si psihoterapie. Pentru bolnavii cu psihoze, schizofrenie, manie, delirium, dementa etc., este evident ca tratamentul psihiatric este cel avizat, dar în cazul anxietatii situtionale (efectele unei situatii stresante coplesesc temporar capacitatea persoanei de a face fata); anxietatea mortii; anxietatea de separare; anxietatea fata de straini; anxietatea legata de pierderea stimei de sine si a controlului de sine; anxietatea legata de vinovatie si pedeapsa etc., un process terapeutic este cel mai indicat.

Repet însa, atunci când este necesar tratamentul medicamentos, este bine sa fie urmat sub supraveghere medicala, iar psihoterapia ca tratament ajutator, iar în cazul în care psihiatrul si psihoterapeutul hotarasc ca nu este nevoie, se urmeaza doar tratament psihoterapeutic.

Tulburarile anxioase constituie grupul cel mai frecvent de tulburari si în general, femeile sunt mai afectate decât barbatii.

Anxietatea este produsa de frustrare sau stres - continue sau severe; poate fi învatata prin identificare si imitarea paternurilor anxioase ale parintilor; se asociaza cu un stimul înfricosator în mod natural (ex. un accident); tulburarile anxioase implica paternuri cognitive de gândire eronata, distorsionata.

În psihoterapie, anxietatea se poate aborda prin:
- psihoterapie suportiva (utilizarea conceptelor psihodinamice si a aliantei psihoterapeutice pt a promova coping-ul adaotativ);
- psihoterapia orientata catre constientizare (insight)-(scopul este de a favoriza cresterea constientizarii de catre pacient a conflictelor psihologice);
- terapia comportamentala (utilizarea de tehnici de reîntarire pozitiva si negativa, inundarea, implozia, expunerea gradata, terapia de control);
- relaxarea si hipnoza (prin utilizare diverselor tehnici, scenarii, metafore specifice);
- terapia cognitiva (tratament de scurta durata interactiv, cu teme de lucru pentru acasa si cu sarcini ce trebuie efectuate între sesiunile terapeutice orientate spre cognitiile distorsionate si a corectarii presupunerilor);
- terapia de grup.

În concluzie, atunci când cauzele semnelor sau simptomelor de: tresariri musculare; dureri lombare, cefalee; tensiune musculara; dispnee, hiperventilatie; roseata si paloare; transpiratii; mâini reci; diaree; uscaciunea gurii(xerostomie); urinat frecvent; dificultati de deglutitie; senzatie de frica; dificultati de concentrare; insomnie; libido crescut; globus (“nod în gât”); tulburari stomacale(“fluturi în stomac”) nu au cauze fiziologice, adresati-va de urgenta medicului psihiatru sau psihoterapeutului.

Dr. Laura Saed
tel: 0721.755.244      
Strada Iancu Capitanu nr 38, etaj 1